Cioara Mariana

Fetita mea (am mentionat-o intr-o postare precedenta) are obiceiul de a se culca impreuna cu una (sau, de multe ori, doua) dintre papusile ei.

De fapt nu ea se culca, ci le culca pe papusi, si in acest timp, intamplator, o fura si pe ea somnul... Ea este mare (are deja doi ani si zece luni, o adevarata domnisoara) si nu vrea sa doarma, ci sa se joace.

Si cum o papusa adoarme ce mai bine atunci cand i se canta ceva, mereu dupa ce o pun la culcare si ii inchid usa aud din camera fetitei un recital intreg (poate dura si o ora) in care ii canta si ii recita papusei ori papusilor cam tot ce-i trece prin cap, cantece, poeziile pe care le stie, ba uneori chiar le invata sa numere ori sa se poarte... Uneori le tine si cate o lectie de engleza... Ce mai, face un adevarat spectacol.

Intr-una dintre dupa-amiezile trecute, dupa ce a ajuns la culcare (evident, cu papusile) o aud prin usa cantand:

Melc, melc,
Codobelc
Scoate coalne boulesti
Si te du la balta
Si bea apa calda
Si te du la Dunale
Si bea apa tulbule
Si te suie pe bustean
Si mananca leustean

Apoi o aud fredonand ceva ce auzise putin mai devreme, gasisem pe youtube corul Madrigal:

Seala pe deal buciumul suna cu jaaaaaaaaaale....

Dupa care face o pauza (probabil uitase continuarea) si schimba registrul, trece la ceva de sezon. Unii membri ai familiei care impartasesc credinta crestina i-au cantat colindul Steaua, i-a placut linia melodica, asa ca l-a retinut si a inceput sa-l cante si ea, dar pe post de cantec de leagan pentru papusi:

Steaua sus lasale
Ca o taina mare
Steaua stlaluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste
Ca astazi culata
Pleanevinovata....

Aici are o mica ezitare. Urma, evident, Fecioara Maria naste pe mesia
Insa cuvantul "fecioara" ii creaza dificultati. Nu stie ce inseamna, nu i-a explicat inca nimeni. Nici nu face parte dintre cuvintele pe care este obisnuita sa le auda. Asa ca nici macar nu a inteles ca "fecioara" este un cuvant aparte... Continuarea cantecului, asa cum l-a inteles ea:

Cioala Maliana
Naste pe hamsia
Naste pe hamsia...

Sfantul Valentin

Stiu ca se apropie craciunul, dar n-am chef deocamdata sa scriu despre Sf. Nicolae. Poate intr-una din zilele urmatoare.

Asa ca o sa scriu putin despre Sf Valentin, care este celebrat de crestinatatea occidentala (mai nou si de orientali, dar neoficial, nu este trecut in calendar, ori chiar de musulmani :) ) prin februarie. Prilej pentru ca unele domnite sa astepte sa fie bagate in seama mai mult decat merita (detalii pe alt blog)

Sa vedem ce care este realitatea cu privire la acest asa-zis sfant.


Faunus Lupercalus

O prima incursiune in timp, ne transporta in Roma antica. In fiecare an, la 15 februarie, aici se sarbatoreau Lupercaliile, inchinate zeului fecunditatii, pastorilor si turmelor sale, pe numele sau de divinitate - Faunus Lupercalus. Era o sarbatoare pagana, un ritual de purificare, savarsit la sfarsitul fiecarui an calendaristic, caci anul urmator incepea doar peste cateva zile: la 1 martie.

In aceasta zi, preotii sacrificau un tap in grota care se credea ca adapostise lupoaica ce alaptase pe fondatorii Romei, Romulus si Remus. Grota este localizata pe muntele Palatin, una din cele sapte coline ale Cetatii Eterne. Cu singele animalului ucis, erau unsi - in cadrul unui ceremonial simbolizand purificarea pastorilor - tinerii proveniti din famiile nobile.

Urma partea cea mai dinamica a petrecerii. Preoti si tineri, deghizati in pieile animalelor sacrificate porneau intr-o cursa nebuna pe ulitele stramte al orasului, sfichiuind cu bice formate din pieile acelorasi dobitoace pe oricine il intalneau in cale. Nimeni nu se ferea, deoarece superstitiile ii indemnau pe romani sa creada ca orice contact de acest fel este de bun augur. Mai cu seama femeile se inghesuiau sa fie biciuite, asteptandu-se dupa aceea sa aiba o sarcina si o nastere usoare. Finalul zilei era incheiat de o petrecere si o masa copioasa, unde se formau si viitoarele cupluri de indragostiti.

Papa Gelasiu I

Ne aflam la sfarsitul secolului al V-lea. Pe tronul Sfatului Scaun se suise, din anul 492, africanul Gelasiu. Desi timpurile s-au schimbat, iar crestinismul si-a impus autoritatea, Lupercaliile se sarbatoresc cu acelasi entuziasm, ca si altadata. O distractie pagana intr-o lume majoritar crestina era prea mult pentru intaiul slujitor la Bisericii.

Papa nu putea ramane indiferent. Ii trimite o scrisoare senatorului Andromacus, cunoscut pentru atasamentul sau fata de Lupercalii, in care denunta comportamentul imoral manifestat in timpul petrecerii, ia in deradere superstitiile celor care isi pun speranta in demoni ca sa le schimbe soarta in bine si - tot in bataie de joc - se intreaba de ce zeul nu i-a putut feri de epidemiile care facusera ravagii in urma cu cativa ani (bine, omitea sa spuna de ce Dumnezeul caruia i se inchina el nu a facut acest gest).

Nu interzice, totusi, sarbatoarea pagana, dar instituie in ziua de 14 februarie sarbatoarea Sfantului Valentin, cu intentia vadita de a o contracara pe prima. Izvoarele istorice uita sa consemneze si cine fusese in viata lumeasca cel santificat, cel care si-a consacrat viata protejarii indragostitilor, daca a existat si in realitate acel cineva.

Misteriosul Sf. Valentin

Nici biserica, nici istoria n-au putut sa se puna de acord in acesta privinta, desi nu mai putin de sapte sfinti cu acest nume sunt sarbatoriti in aceeasi zi de 14 februarie. Identitatea lumeasca a Sfatului Valentin, patronul dragostei, ramane o enigma. Toti sapte isi disputa aceasta identitate.

Primul ar fi un preot roman din secolul al III-lea, cu vreo doua secole inainte ca Papa Gelasiu I sa ocupe Sfantul Scaun. Imparat era un personaj obscur, care a domnit doar doi ani, dar a avut timp sa faca destul rau semenilor sai. Se nume Claudiu al II-lea Goticul. Pe cand era angajat intr-o sangeroasa campanie militara, acestuia i-a venit ideea sa interzica barbatilor sa se casatoreasca, sub pretextul menajarii fortelor de excesele unei vieti de familie prea tumultuoase.

Preotul Valentin sfideaza vointa imperiala si continua sa dea binecuvantarea celor care vor sa-si uneasca destinele. Este divulgat, prins si inchis. In temnita, o cunoste pe Leonora, fata oarba a paznicului sau. Ii reda vederea, iar aceasta il ingrijeste pana in momentul executiei. Atunci, el ii scrie un biletel, semnat „Al tau Valentin”, gest despre care se spune ca ar sta la originea obiceiului de a se trimite scrisori de dragoste in aceasta zi.

Pana aici, lucrurile par simple.

Se complica, atunci cand intra in scena ceilalti sfinti, pe care contemporanii lor incep sa-i confunde intre ei. Mai ales, ca poarta toti acelasi nume. Un al doilea dintre ei a trait cam in acelasi timp. Era tot preot si a ajuns gratie calitatilor sale episcop de Terni. Dintre talentele pe care le avea, cel mai impresionant era, cica, capacitatea de a insanatosi oamenii.

Chemat la Roma de filosoful Craton pentru a-i ingriji fiul, episcopul se converteste la crestinism, pas care l-a costat viata. Prefectul Romei, un anume Placid, il condamna la moarte sub pretextul ca s-a pus in slujba crestinilor. Valentin este decapitat si, printr-o logica inexplicabila, este retinut de biserica, tot ca protector al indragostitilor.

Nemtii sarbatoresc si ei, si tot la 14 februarie, un Sfant Valentin al lor, desigur preot si, desigur, aparator al iubirii. Acesta ar fi construit o biserica si un asezamant pentru sarmani, dedicandu-si viata ingrijirii epilepticilor. Memoria populara il considera (oare din acest motiv?) protector al indragostitilor. Cam asa stau lucrurile si cu ceilalti patru sfinti Valentin. Inflatia de ”protectori” ai dragostei nu putea avea decat un singur rezultat: sa arunce sarbatoarea intr-un con de umbra.

Abia tarziu, in Evul Mediu, ziua Sfantului Valentin isi regaseste vechea vocatie din antichitate si revine in atentie. In fiecare an, de 14 februarie, deci cam pe la sfarsitul iernii, apare obiceiul sa se traga la sorti perechile care se formeaza pentru a porni la vanatoarea rozatoarelor pe camp. Este in felul sau un joc, o ”loterie” a dragostei, asemanatoare cu cea de pe vremea Lupercaliilor. Perechi-perechi, multimea se avanta, inarmata cu torte, in cautarea soarecilor si cartitelor. „Valentin” se numeau baietii pe care sortii i-au ales sa insoteasca cate o fata in aceasta escapada, care avea si partea ei romantica.

Valentin fara Valentina nu se poate

Pentru ca exista si o Valentina, care vine din insulele britanice. Numele semnifica insusi mesajul de dragoste trimis persoanei iubite. Chaucer il pomeneste in scrierile sale, iar Charles d'Orleans, prizonier timp de 25 de ani la curtea Angliei, il aduce ca obicei pe pamant francez, odata cu eliberarea sa.

Abia in 1496, ziua de Sf. Valentin este aleasa oficial, tot in Franta, ca zi a indragostitilor. Probabil, in semn de omagiu adus primului dintre sfintii pomeniti, cel care i-a redat vederea sarmanei Leonora.

In decursul secolului care urmeaza, sarbatoarea se raspandeste apoi in toata Europa, ajungand incet-incet la faima de astazi.

Reclama interzisa de catre CNA

Noutate

De la Catalin:

Ati auzit ce-au gasit aia de la NASA in cer? Gauri negre nu Dumnezei! 

Bona

Zilele trecute, la micul dejun, in timp ce ii dadeam cereale cu lapte fetitei mele de doi ani si opt luni, purtam (ca de obicei) diverse conversatii impreuna. La un moment dat ma intreaba:

- Tati, de ce ploua?

Nu ploua. Intrebarea era una din nesfarsitul sir de "de ce"-uri pe care le lanseaza la varsta asta cu cadenta cu care Kalashnikov improasca cu gloante. Si, evident, era a cincimiitreisutecinzecisaptea oara cand punea aceasta intrebare. Nu i-am mai spus, ca de celelalte cincimiitreisutecinzecisase ori, explicatia, si am intrebat-o pe ea:



- Tu esti o fetita mare si stii de ce ploua. Spune-mi tu mie de ce ploua.

Si in loc sa aud ceea ce anticipam, explicatia pe care i-am dat-o de nenumarate ori atat eu, cat si sotia, o aud ca zice:

- Pent'u ca asa v'ea doamne-doamne!

Mi-a inghetat lingurita in mana. Cred ca m-am facut verde-albastru la fata in secunda aia. Dupa primele fractiuni de secunda de soc am fost in stare sa zambesc si sa o intreb:

- Cine ti-a spus tie lucrul asta?

Raspunsul a fost, evident, cel pe care il banuiam:

- Luiza!

Luiza este bona ei. Sfidand toate sfaturile pedagogilor (care spun ca adultii care ingrijesc un copil nu trebuie sa se contrazica in explicatiile date micutilor) am reusit sa articulez:

- Maria, dar tu stii ca ploua pentru ca vantul aduce nori plini cu apa care se scutura si apa asta uda iarba si florile ca sa creasca mari si frumoase... Luiza a gresit, nu a invatat prea bine cand a fost la scoala despre ploaie, dar cand vine o sa ii spunem si ei de ce ploua, si de acum inainte o sa stie si ea.

Dupa ce bona a venit, primul lucru pe care l-a facut fetita a fost sa strige bucuroasa, chiar inainte sa o salute:

- Luiza, stiu de ce ploua!

I-am atras atentia bonei, fara sa fie de fata fetita, ca noi nu dam astfel de explicatii copiilor, cand intreaba ceva. Nu i-am spus direct ca la urmatoarea abatere de acest gen s-ar putea sa urmeze concedierea... Oare s-ar putea plange, intr-un astfel de caz, la CNCD pentru discriminare religioasa?

Minunile Sfintei Paraschiva

De aici:

9. O femeie de la ţară, foarte disperată, a venit la Sfânta Paraschiva că i s-a furat vaca. A dat un pomelnic şi a plecat. Peste o săptămână a venit să-i mulţumească Sfintei Paraschiva, că a găsit vaca în al treilea sat. 

Daca nu se ruga, vaca ar fi fost in primul sat in care cauta? Cum naiba a facut legatura intre "pomelnic" si gasirea vacii dupa o saptamana?





10. Vine o mamă foarte necăjită la Sfânta Mitropolie şi-mi spune că are o fată cam leneşă şi putin credincioasa si ca are in fata bacalaureatul si admiterea în facultate. Am sfătuit-o să o aducă şi pe fată la Sfânta Paraschiva. Când a venit cu fata, am întrebat fata dacă ştie rugăciuni, mi-a răspuns că nu ştie nici o rugăciune. Am dus-o în faţa sfintei racle a Cuvioasei Paraschiva şi i-am zis să stea în genunchi să se roage cum ştie. Ea a spus sfintei că are frică de română şi ştie numai despre Eminescu. Exact aceasta a întrebat-o la bacalaureat şi fata a reuşit bine.
Vine altă grijă şi mai grea: admiterea la facultate. Fetiţa vine de acuma singură la Biserică şi mai des. Iar în ziua examenului la admitere vine şi îi spune Sfintei Paraschiva că ea ştie la chimie mai bine oxigenul. Asta a întrebat-o şi a luat media şapte. Dar nu avea loc, pentru că au intrat cu cea mai mică medie de 7,50.
Mama sa vine iarăşi cu lacrimi la Sfânta Paraschiva şi iarăşi sfânta o ajută. Au rămas patru copii fără locuri, însă unul din ei era băiatul unui şef mare al oraşului şi acesta face demersuri la Bucureşti şi se mai aprobă patru locuri, în care intră şi fetiţa în cauză. Aşa a ajutat-o cuvioasa să intre şi fetiţa ei şi de atunci fata şi mama vin foarte des la cuvioasa să-i mulţumească. 

Deci ce-a facut concret prea-cuvioasa Paraschiva: l-a determinat pe un  potentat local sa faca putin trafic de influenta, astfel incat si loaza care din toata chimia a invatat doar despre oxigen si din toata literatura doar cate ceva despre Eminescu, sa capete un loc nemeritat la facultate?



11. Într-o seară a venit la Sfânta Mitropolie o doamnă de 35 de ani, foarte agitată, emoţionată până la lacrimi. Plângea şi se închina la toate icoanele, dar mai ales la Cuvioasa Paraschiva. După ce s-a mai liniştit am întrebat-o ce are. Şi a zis că e foarte fericită şi a venit să-i mulţumească lui Dumnezeu şi Sfintei Paraschiva. Mi-a povestit: "Sunt funcţionară în Galaţi şi m-am hotărât să fac facultatea de germană, dar nu mă simţeam aşa bine pregătită, am vrut sa-mi încerc şansa, venind în drum spre Iaşi la examenul de admitere, m-am întâlnit pe tren cu o domnişoară care era în aceeaşi situaţie ca şi mine. Când am ajuns la Iaşi, eu i-am propus domnişoarei să mergem amândouă la Sfânta Paraschiva să-i cerem ajutorul. Domnişoara, foarte mândră, mi-a răspuns că ea n-are nevoie de ajutorul nimănui, că este pregătită bine. Eu totuşi am venit la Sfânta Paraschiva şi i-am cerut ajutorul şi mi l-a dat. La examen cea bine pregătită a picat şi eu am reuşit, iar acum am venit să-i mulţumesc Cuvioasei". 

 Asta-i formidabila: cineva bine pregatit esueaza, cea care habar n-are reuseste pentru ca in loc sa invete, se roaga. De asta merge tara asta asa de prost.




13. Două cumnate trăiau într-o casă, în buna înţelegere, într-o zi la una din ele au dispărut 200 de lei. Ea a reproşat cumnatei sale că aceea i-a luat, cea învinuită s-a jurat că nu ştie nimica, dar degeaba... Atunci a venit la Sfânta Paraschiva, a dat pomelnic în care s-a rugat ca Sfânta Paraschiva să arate cine este vinovat, ea sau cea care cleveteşte. După două săptămâni copilul de nouă ani al păgubaşei, jucându-se pe stradă, a fost omorât de o maşină. S-a adeverit că acuzaţia era nedreaptă, femeia care acuza era mincinoasă.

Paraschiva omoara un copil doar pentru a face o demonstratie?!



14. Pe ziua de 16 octombrie 1968 vine o mamă într-o stare de nebunie, ţipă, strigă, plânge, îşi rupe părul... Am intrebat-o ce are. Mi-a spus că e foarte vinovată faţă de Sfânta Paraschiva.
În ziua hramului, Sfânta Paraschiva, 14 octombrie, ea s-a apucat să facă pregătiri pentru iarnă. Mama ei, o femeie bătrână şi credincioasă, îi spune: "Draga mea, să nu faci asta, căci astăzi este o mare sărbătoare - ziua Sfintei Paraschiva".
Ea îi răspunde: "în fiecare zi este câte un sfânt, dar eu n-am timp să-i prăznuiesc pe toţi". La o oră după acesta discuţie, şi-a trimis fetiţa ei de nouă ani să cumpere ulei de la alimentară, dar, luându-se cu treaba, n-a observat că a trecut un ceas şi fetiţa nu mai vine. în cele din urmă, o vecină a venit şi i-a spus că fetiţa e dusă cu salvarea la spital, deoarece a dat peste ea un autobuz. Dar pocăinţa mamei a fost sinceră şi fetiţa s-a făcut sănătoasă, fără nici o complicaţie. 

Bine ca macar pe asta n-a omorat-o....


15. În casa unui profesor universitar era o mare păgânătate. în ziua de 14 octombrie - hramul Sfintei Paraschiva - soţia profesorului i-a spus femeii din casă: "Astăzi să faci săpun". Aceea, fiind creştină, i-a răspuns: "Eu nu fac asta, că e mare sărbătoare. Astăzi e Cuvioasa Paraschiva şi mă duc la Sfânta Mitropolie la slujbă". Şi g-a dus la sfintele slujbe.
Stăpâna, foarte supărată, s-a apucat singură să facă săpunul. A aşezat un cazan afară şi acolo a clocotit grăsimea cu soda caustică şi cu apa. Ea a intrat în casă, iar fetiţa ei unică, de 12 ani, fugea în jurul cazanului şi la un moment-dat, a căzut în el şi a murit imediat.


Asta n-a mai avut noroc sa scape "doar" cu un accident de autobuz, preasfanta a omorat-o. Ii cam place preasfintei sa omoare copii.



20. O femeie a venit la Sfânta Paraschiva cu rugăciuni pentru soţul ei care a fost condamnat la zece ani de închisoare. După doi ani s-a întors acasă. Ea a venit şi a mulţumit Cuvioasei Paraschiva. 

 Acum n-a mai omorat pe nimeni, dar a ajutat la eliberarea unui criminal?



23. O fată voia să dea la medicină. Vine la Sfânta Mitropolie foarte necăjită că toată vara nu s-a pregătit aşa cum trebuie şi îi e frică că nu va putea intra, căci din ce a învăţat nu poate ţine minte decât structura splinei. Eu o sfătuiesc să se ducă la racla Sfintei Paraschiva să se roage cum ştie şi ea îi va ajuta.
Tânăra, stând în genunchi în faţa sfintei racle, spune: "Sfântă Paraschivo, nu sunt pregătită, ştiu bine numai splina".
La examen intră trei candidaţi. Li se dă cutia cu bileţele, trag primii doi bileţelele şi la urmă trage şi ea cu strângere de inimă, şi mare-i fu mirarea că-i vine pe bileţel splina. A ştiut perfect şi a luat zece.
A doua zi a venit la Sfânta Mitropolie să-i mulţumească Cuvioasei Paraschiva. De la uşă a început să plângă şi să strige: "Cuvioasă, tu ai luat zece, tu ai ştiut, tu eşti studentă..., nu eu...". Şi de atunci era nedespărţită de la Sfânta Mitropolie la toate slujbele. A terminat cu bine facultatea de medicină şi acum e medic în Iaşi.


Norocul meu ca ma tratez in Bucuresti... Daca va imbolnaviti, evitati doctoritele din Iasi, riscati sa dati peste cineva care indiferent ce boala aveti, va da medicamente pentru splina.

Cine stie mai multe despre religie?

Un studiu facut in SUA demonstreaza ca cel mai bine informati despre religie nu sunt, asa cum s-ar astepta poate unii, cei care practica respectiva religie, ci ateii si agnosticii:

On Basic Religion Test, Many Doth Not Pass

By LAURIE GOODSTEIN

Americans are by all measures a deeply religious people, but they are also deeply ignorant about religion.
Researchers from the independent Pew Forum on Religion and Public Life phoned more than 3,400 Americans and asked them 32 questions about the Bible, Christianity and other world religions, famous religious figures and the constitutional principles governing religion in public life.

On average, people who took the survey answered half the questions incorrectly, and many flubbed even questions about their own faith.

Those who scored the highest were atheists and agnostics, as well as two religious minorities: Jews and Mormons. The results were the same even after the researchers controlled for factors like age and racial differences.

“Even after all these other factors, including education, are taken into account, atheists and agnostics, Jews and Mormons still outperform all the other religious groups in our survey,” said Greg Smith, a senior researcher at Pew.

That finding might surprise some, but not Dave Silverman, president of American Atheists, an advocacy group for nonbelievers that was founded by Madalyn Murray O’Hair.

“I have heard many times that atheists know more about religion than religious people,” Mr. Silverman said. “Atheism is an effect of that knowledge, not a lack of knowledge. I gave a Bible to my daughter. That’s how you make atheists.”

Among the topics covered in the survey were: Where was Jesus born? What is Ramadan? Whose writings inspired the Protestant Reformation? Which Biblical figure led the exodus from Egypt? What religion is the Dalai Lama? Joseph Smith? Mother Theresa? In most cases, the format was multiple choice.
The researchers said that the questionnaire was designed to represent a breadth of knowledge about religion, but was not intended to be regarded as a list of the most essential facts about the subject. Most of the questions were easy, but a few were difficult enough to discern which respondents were highly knowledgeable.

On questions about the Bible and Christianity, the groups that answered the most right were Mormons and white evangelical Protestants.

On questions about world religions, like Islam, Buddhism, Hinduism and Judaism, the groups that did the best were atheists, agnostics and Jews.

One finding that may grab the attention of policy makers is that most Americans wrongly believe that anything having to do with religion is prohibited in public schools.

An overwhelming 89 percent of respondents, asked whether public school teachers are permitted to lead a class in prayer, correctly answered no.

But fewer than one of four knew that a public school teacher is permitted “to read from the Bible as an example of literature.” And only about one third knew that a public school teacher is permitted to offer a class comparing the world’s religions.

The survey’s authors concluded that there was “widespread confusion” about “the line between teaching and preaching.”

Mr. Smith said the survey appeared to be the first comprehensive effort at assessing the basic religious knowledge of Americans, so it is impossible to tell whether they are more or less informed than in the past.

The phone interviews were conducted in English and Spanish in May and June. There were not enough Muslim, Buddhist or Hindu respondents to say how those groups ranked.

Clergy members who are concerned that their congregants know little about the essentials of their own faith will no doubt be appalled by some of these findings:

¶ Fifty-three percent of Protestants could not identify Martin Luther as the man who started the Protestant Reformation.
¶ Forty-five percent of Catholics did not know that their church teaches that the consecrated bread and wine in holy communion are not merely symbols, but actually become the body and blood of Christ.
¶ Forty-three percent of Jews did not know that Maimonides, one of the foremost rabbinical authorities and philosophers, was Jewish.

The question about Maimonides was the one that the fewest people answered correctly. But 51 percent knew that Joseph Smith was Mormon, and 82 percent knew that Mother Theresa was Roman Catholic.



Sursa, aici: http://www.nytimes.com/2010/09/28/us/28religion.html?src=ISMR_HP_LO_MST_FB

Sfintia sa deputatul

Un deputat hunedorean a fost pictat între sfinţi, pe pereţii bisericii din comuna Şoimuş

Figura zâmbitoare a deputatului Laurenţiu Nistor, fost primar în perioada 1990 – 2008 al comunei Şoimuş, de care aparţine satul Bejan, împodobeşte unul dintre zidurile lăcaşului, tronând între icoana "Înaltpreasfinţitului" Timotei, Episcopul Aradului, şi cea a Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop.

Laurenţiu Nistor este imaginat într-un costum albastru, la cămaşă şi cravată, spre deosebire de feţele bisericeşti îmbrăcate cu haine sobre şi cu chipuri luminate de aure strălucitoare. Sub icoana fostului primar din Şoimuş sunt inscripţionate cuvintele “Domnul Laurenţiu Nistor, 1990 – 2008, primarul comunei, din 2008 deputat”.

Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, "părintele" Mircea Mihuleţ a declarat că dintotdeauna ctitorii bisericlor au fost pictaţi pe bereţii bisericilor. “Oricine cunoaşte puţină istorie a religiei ortodoxe va vedea că persoanele care participă cu bani la construcţia unei biserici sunt pictate pe pereţii acestora. Nu este nimic anormal. Aşa îl avem pe Ştefan cel Mare, pe Petru Groza sau chiar pe Gigi Becali pictaţi în diferite biserici. Laurenţiu Nistor a plătit din propriul buzunar foarte mulţi bani pentru biserica de la Bejan”.

Pentru "parintele" purtator de cuvant renovare = ctitorie...

Iar meritul suprem este de a da bisercii cat mai multi bani. N-ar pune pe pereti nici sa-i pici cu ceara pe careva care salveaza vieti, care isi ajuta semenii, care ii invata si le deschide noi orizonturi... Nuuuu, in niciun caz, conteaza doar cati "ochiii dracului" doneaza bisericii.

Enoriasilor chiar nu le e scarba de comportamentul "pastorilor" lor? Inseamna ca si-i merita.



Oricum, e bine de stiut ca atunci cand ajungi la biserica risti sa te inchini in fata unui deputat.

Ioan 16:23

Adevărat, adevărat zic vouă: Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu El vă va da.

Ma intreb: toti credinciosii care au cerut, prin rugaciune, cate ceva de la Dumnezeu, au primit intotdeauna ceea ce au cerut?

De ce n-o fi cerut niciunul dintre ei incetarea razboaielor, disparitia foametei, eradicarea bolilor, eliminarea tuturor suferintelor semenilor? De ce n-o fi cerut niciunul sa nu mai existe nedreptate, asuprire, minciuna, hotie? De ce n-o fi cerut niciunul eliminarea ipocriziei, a ignorantei, a prostiei? De ce n-o fi cerut niciunul cunoastere, sanatate, prosperitate, invatatura, maniere pentru toti semenii sai? Caci daca ar fi cerut, ar fi primit, cel putin asa zice Ioan 16:23.

Or fi fost ocupati sa se roage pentru potul cel mare de la Loto.

Dar nici pe ala nu l-au castigat.

Tricouri

Vreau sa imi cumpar un tricou, dar inca nu m-am decis asupra modelului, dintre cele de mai jos.

Sau asta:

Are cineva sugestii?

Benedict

In zborul sau spre Anglia, Benedict al XVI-lea a recunoscut ca Biserica Catolica nu s-a ocupat "prompt si decisiv" de scandalul cu abuzurile sexuale ale unor preoti catolici asupra minorilor, scrie Catholic Online. Corect ar fi fost sa spuna ca s-a ocupat, totusi, prompt si decisiv de altceva: de ascunderea gunoiului sub pres. De pusul batistei pe tambal.

In discursul tinut dupa sosirea in Marea Britanie, Benedict s-a aratat ingrijorat de raspandirea tot mai accentuata a secularismului in randul societatii si a facut o legatura intre ateismul britanic si nazismul german:

“Ne putem aminti cum Marea Britanie si liderii sai s-au opus unei tiranii naziste care voia sa-l eradicheze pe Dumnezeu din societate si a negat caracterul omenesc al multor oameni, in special al evreilor, considerati nedemni sa traiasca”

“Reflectand asupra lectiilor oferite de extremismul ateist al secolului XX, sa nu uitam niciodata cum eliminarea lui Dumnezeu, a religiei si a virtutii din viata publica conduce in cele din urma la o viziune trunchiata asupra omului si a societatii (…). Astazi, Marea Britanie se straduieste sa fie o societate moderna si multiculturala. Pe aceasta cale plina de provocari, trebuie sa isi pastreze respectul pentru acele valori traditionale si expresii culturale pe care formele tot mai agresive de secularism nu le mai apreciaza sau nici macar tolereaza”.


Imbecilul asta a uitat (sau, mai grav, pur si simplu mistifica realitatea) ca Hitler a fost crestin, ca a ucis evreii in numele lui Dumnezeu.

Zicea Hitler in Mein Kampf:

Prin Voia Domnului oamenii au fost înzestraţi cu o anume formă a corpului, cu o natură şi cu facultăţi. Oricine îi distruge opera Lui poartă război împotriva Creaţiei Domnului şi a Voinţei Domnului.

Ateist? Evolutionist? In niciun caz, era crestin si creationist get-beget.

Într-un discurs rostit în 22 Aprilie, 1922, Hitler a spus:

Sentimentele mele ca şi Creştin îmi arată în Domnul şi Mântuitorul meu un luptător. Mi-l arată pe omul care, odată singur, înconjurat doar de câţiva discipoli, i-a recunoscut pe aceşti Evrei drept ceea ce erau şi a chemat oamenii la luptă împotriva lor. Este un adevăr Dumnezeiesc că el s-a desăvârşit nu în suferinţă ci ca luptător.

Ca creştin şi ca om citesc cu iubire nesfârşită pasajul care ne spune cum Domnul s-a ridicat toată puterea Sa, a apucat biciul şi a alungat din Templu puii de vipere. Cât de teribilă a fost lupta sa împotriva otrăvii Evreieşti!

Astăzi, după două mii de ani, cu multă emoţie realizez mai profund decât înainte faptul că acesta a fost motivul pentru care El a trebuit să îşi verse sângele pe Cruce.

Ca şi Creştin nu trebuie să mă las înşelat, ci am datoria să fiu un ostaş întru Adevăr şi Dreptate.

Dacă este ceva care ar putea demonstra ca acţionăm corect, acel lucru sunt greutăţile care cresc pe zi ce trece. Ca şi creştin am o datorie şi faţă de poporul meu, şi când mă uit asupra poporului meu îi văd muncind şi trudind, iar la sfârşitul săptămânii au parte doar mizerie şi amărăciune.

Când ies dimineaţa îi văd pe aceşti oameni stând la cozi, iar când privesc chipurile lor chinuite, atunci nu cred că aş fi Creştin, ci aş fi diavolul însuşi dacă nu mi-ar fi milă de ei, dacă nu aş face ca Domnul nostru acum 2000 de ani şi nu m-aş împotrivi celor care ne exploatează şi ne jefuiesc astăzi poporul.

Mai multe detalii aici

Apropo, ce spunea Hitler despre invatamantul religios:

Secular schools can never be tolerated because such schools have no religious instruction, and a general moral instruction without religious foundation is built on air; consequently all character training and religion must be derived from faith


Intr-un discurs din 1934:

"National Socialism neither opposes the Church nor is it anti-religious, but on the contrary it stands on the ground of a real Christianity . . . For their interests cannot fail to coincide with ours alike in our fight against the symptoms of degeneracy in the world of today, in our fight against a Bolshevist culture, against atheistic movement, against criminality, and in our struggle for a consciousness of a community in our national life . . . These are not anti-Christian, these are Christian principles!"

Remarca Papei a generat critici prompte din partea organizatiilor umaniste. Biserica Catolica a incercat sa minimalizeze controversa, spunand ca Papa stie “destul de bine despre ce e vorba in ideologia nazista”. Desigur, stie. Pentru ca a impartasit-o. Desi nu sunt convins daca nu cumva verbul din ultima propozitie ar trebui pus la timpul prezent.

PS: Pentru mai multe fotografii de epoca din care razbate legatura stransa dintre crestinism si nazism, intrati aici

Zice presa locala:

Biserica de lemn din satul Varteşca, judeţul Sălaj, a fost distrusă de flăcări. Un incendiu a cuprins alaltaieri (14 septembrie) lăcaşul de cult, şi chiar dacă pompierii au intervenit cu promptitudine, nu au mai putut salva mare lucru.


Lucrătorii Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Sălaj au deschis o anchetă pentru a stabili care a fost cauza incendiului. Alarma a fost dată marti după-amiază, când un sătean a obsevat că arde biserica. Garda de Intervenţie Ileanda a reuşit să stingă pârjolul, însă din lăcaşul de cult nu a mai rămas mare lucru. “Incendiul a fost observat destul de târziu. Cu toate că echipele de intervenţie au ajuns la faţa locului într-un timp foarte scurt de la solicitare, biserica a ars în proporţie de 80 la sută”, a precizat sergentul major Andrei Crişan, purtătorul de cuvânt al ISU Sălaj.


Biserica de lemn din Varteşca, comuna Zalha, datează din secolul al XVIII-lea, dar nu a fost inclusă pe lista monumentelor istorice. 



De data asta nu s-a mai raportat supravietuirea miraculoasa a vreunei icoane, ca in cazul incendiului de la Maternitatea Giulesti, cand preaiubitorul Dumnezeu a ars cativa bebelusi, insa a salvat o icoana din plastic. Acum a ars, gospodareste, tot. 

Oare ce mesaj o fi vrut sa transmita doamne-doamne cu incendiul asta? Probabil ca vrea o biserica noua. Deci cotizati, baieti.

Preasfanta evaziune fiscala

Ce mai zice presa:

Arhiepiscopia Tomisului are o datorie la stat de 1 milion de euro, acumulată în trei ani, pentru neplata contribuţiilor sociale potrivit datelor ANAF. Astfel, statul a pus sechestru pe terenuri de 9 hectare în oraşul Ovidiu, judeţul Constanţa, pe Palatul Arhiepiscopal de 800 de metri pătraţi, un apartament cu două camere în Constanţa şi un parc auto de circa 11 maşini aparţinând Arhiepiscopiei. Potrivit ANAF, în circa două luni toate bunurile vor fi scoase la vânzare pentru recuperarea datoriei.

Saruman

Este vorba despre acelasi arhiepiscop cercetat pentru luare de mita (apropo, s-o fi finalizat cumva dosarul asta?)

Catedrala

Patriarhul Daniel, despre catedrala:

Ea este o necesitate practică ţinând seama de numărul mare aproape şaizeci de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care nu încap mai mult de doisprezece în Altarul Catedralei actuale de pe Dealul Mitropoliei. Deci, este o necesitate practică

Foarte interesanta strategia BOR in acest caz: intai se inmultesc peste masura ierarhii si dupa aceea pretind ca statul sa-i ajute sa-si ridice o piramida (pardon, o catedrala) in care sa intre toti. Iar pentru saizeci de oameni, catedrala e chiar modesta, fac pariu ca vor sta inghesuiti...

Noi, în timpul acestei perioade care pare o perioadă de încercare, de criză economică, trebuie să aducem semne de speranţă. Construirea unei Biserici este un semn de speranţă, este un semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru că am supravieţuit încercărilor şi o rugăciune de cerere către Dumnezeu să ne ajute să trecem prin greutăţi astfel încât situaţia de astăzi seamănă cu toate situaţiile din istorie când au fost construite cele mai frumoase Mănăstiri şi Biserici. După fiecare război când ţara a fost prădată, în mare parte arsă, pârjolită de năvălitori Ştefan cel Mare a construit o Biserică. Chiar şi atunci când a pierdut o luptă a construit o Biserică în semn de pocăinţă. Când câştiga o victorie spunea ‘cu ajutorul Preamilostivului şi Atotputernicului Dumnezeu am biruit’. Iar când pierdea o luptă, s-a întâmplat aceasta de două ori, foarte rar, spunea ‘pentru păcatele noastre au biruit duşmanii’

Daca e criza, hai sa construim biserici. In schimb daca nu e criza, hai sa construim biserici...

Oare unde am fi ajuns daca Stefan cel Mare, dupa fiecare razboi, in loc sa construiasca cate o biserica, ar fi ridicat cate o scoala?

Crestinismul - o religie benefica?

Cineva mi-a reprosat pe blog ca postarea mea despre moralitatea emanata de personajul biblic Isus  este nepotrivita, deoarece crestinii au facut multe lucruri bune pentru umanitate, un exemplu in acest sens fiind spitatele, care nu existau in antichitate, insa crestinii le-au inventat.

O scurta documentare ne arata ca indignarea crestinului este nejustificata.



Astfel, cele mai vechi clădiri a căror scop era tratarea bolnavilor sunt templele egiptene. Templele grecești dedicate zeului vindecător Asclepius primeau bolnavii dacă aceștia primeau ajutor de la zeu în vis. Romanii au ales venerarea lui sub un alt nume, Æsculapius, căruia i-au și ridicat un templu în 291 îen.

O cronică antică a regalității sri-lankeze Mahavamsa relata că regele Pandukabhaya (secolul al IV-lea îen) avea case pentru odihnă și spitale (Sivikasotthi-Sala) construite pe tot teritoriul țării. Acesta este cel mai vechi document care atestă vreo instituție dedicată tratării bolnavilor. Despre regele Ashoka se spune că a fondat cel puțin 18 spitale în anii 230 îen, cu medici și asistente medicale, costurile fiind suportate de rege.

Cel mai vechi spital islamic medieval înregistrat este spitalul al-Walid ibn 'Abdul Malik. Semăna într-un fel cu noscomia bizantină, deși era axată pe serviciile adresate leproșilor, persoanelor invalide și celor fără locuință.

Cuvântul medieval islamic „bimaristan” desemna spitalul în sensul modern, adică locul unde pacienții sunt primiți și îngrijiți de personal calificat.

Astfel medicii făceau diferența dintre spital și alte spații de tratare a bolnavilor, cum ar fi templele de însănătoșire, templele de odihnă, ospiciile sau azilele.

Spitalele publice și spitalele-universități au fost prima dată construite tot de musulmani.

-----------------------------------------------------------------------------------------------

Deci nu, nu au inventat ei spitatele. In schimb au facut altele: au inchis scolile, au interzis filosofia, au scos in afara legii toate celelalte credinte in afara de crestinism, au interzis jocurile sportive, muzica, dansul, au incendiat in doua randuri Biblioteca din Alexandria.

Rica a facut un pic de cronologie:

Creştinii distrug salbatic templele cultului mitraic si metronic, le lichideaza fizic adepţii, inca din perioada in care sunt un simplu cult exotic in imperiu, doar o biata secta iudaica eretica, aproape; se rafuiesc insa şi cu propria lor aripa gnostica, ca şi cu toate “ereziile” ocazionate de dispute inevitabile şi interminabile, care işi gasesc originea in lipsa de logica si ridicolul propriilor dogme, gen Trinitate, de exemplu.

Mai tarziu insa, norocul le suride total: Imparatul crestin Constantin distruge carţile celorlalte culte in timp ce sprijinea fabricarea de noi exemplare de Biblie. Prin 331 e.n., el expropriaza templele pagane, iar doar peste un pic mai mult de jumate de veac, imparatul Teodosie face din apostatii crestinismului nişte paria sociali, expropriati de toata averea lor si lipsiti de dreptul de a se deplasa, dupa care finalmente, la instigarile si presiunile fanatice ale Episcopului de Milano (Sfantul Ambrosie), prin edictul din 391 interzice orice alt cult in afara crestinismului pe toata suprafata imperiului. Adio sincretism cu libertatea ta religioasa! Teodosie este cel care va interzice si Jocurile Olimpice, declarate ca manifestare a pagânsimului. Din 384 inca, Teofil-episcopul vandalizeaza toate templele si sanctuarele necrestine ale Egiptului. Miscarea insa va continua si se va inaspri pe masura ce Teodosie ia decizii din ce in ce mai intolerante fata de tot ce nu este crestin. Razboiul continua insa, lovind statuia in aur a Victoriei din Senatul roman, locul acestuia fiind luat de… crucifix, noul simbol al zeului-razbunator Isus. Senatorii sunt fortati sa jure credinta lui Cristos, la instigarea Papei.

In 449 e.n., Teodosie al 2-lea si Valentin al 3-lea incita cenzura, punand calugarii crestini sa “epureze” toata cultura clasica, acestia practic distrugand sau cenzurand intreaga colectie de manuscrise, o avere a umanitatii care avea sa fie pierduta in forma sa originala pentru totdeauna.

In 530 e.n. crestinii inchid pana si Academia platonista, aruncand Europa in intunericul obscurantismului. In 533, Iustinian inchide toate scolile de filozofie. Papa Grigorie intaiul interzice invatatul limbilor si filozofiei.

Din 1230 incolo, Inchizitia a torturat si terorizat, ars pe rug si tras pe roata.

In anii 800, in Europa alegerea era pentru un pagan, decapitarea sau convertirea la crestinism. Intre 1000 si 1300, cruciadele, razboaiele religioase ale crestinilor apuseni adica, au ucis zeci de mii de oameni, necrestini, dar culmea si multi crestini ortodocsi.

In jur de 1200, sate si targuri intregi sunt “rase” si populatia lor ucisa de catre armatele bisericii in lupta cu “erezia”.

Cu ocazia ciumei din anii 1350 e.n., Biserica Catolica imprastie zvonuri care sustineau ca evreii au adus ciuma otravind fantanile, acest lucru ducand la sute de mii de morti in pogromuri incitate de clerul acesteia, si tot
Biserica Catolica prin 1230, intr-un Conciliu, decide a obliga toti evreii sa poarte culoarea galbena ca semn distinctiv al “necredintei” lor, un preludiu peste secole al hitlerismului psihopat.

In 1390, clerul bisericii catolice spaniole incita la genocid, toate comunitatile evreiesti care rezistasera secolelor de dominatie islamica, fiind practic distruse.

Prin 1490 si ceva, evreii care totusi mai ramasesera in viata, sunt expulzati de catre suveranii cei mai laudati in istorie de catre Biserica Catolica.

Torquemada arde de vii peste 8000 de oameni, tortureaza si inchide pe viata alte zeci de mii de oameni in timpul “mandatului” sau la carma “Sfantului Oficiu al Inchizitiei” castiliene. Instrumentele de tortura ale bisericii catolice intrec orice imaginatie, chiar si una bolnava cred: fierastrae, roti, spanzuratori, ruguri, clesti de scos unghiile si de taiat limba, cuie de scos ochii si cutite de taiat urechile, pere anale si prese, corzi de intins madulare si piroane de dizlocat oase.

In 1507, clerul crestin regizeaza si organizeaza “Pogromul Lisabonei”.

Din 1500 e.n., odata cu Reforma, crestinii se omoara intre ei mai abitir decat au facut-o inainte, cand catolicii se omorau, din cand in cand, cu ortodocsii.

Pana in 1825 chiar, biserica arde oameni de vii pentru ca “sunt eretici”, eretic fiind oricine cu opinie contrara clerului ei.

Prin 1830, Papa Leon al 12-lea declara ca “Cine se supune vaccinarii, inceteaza de a mai fi un fiu al lui Dumnezeu; bolile sunt o pedeapsa divina, iar vaccinarea este o ofensa adusa cerului.”
Papa Pius al saselea vorbea de “monstruoasa notiune de drepturi ale omului”. Chiar pe la mijloc de secol 19, Grigorie al 16-lea spunea: “aceasta notiune falsa si absurda, acest delir care pretinde ca trebuie sa dam si garantam fiecaruia libertatea de constinta […].”

Tot crestinii, de data asta estici (ortodocsi), fac pogromuri succesive incitate cu zvonuri mincinoase de catre ierarhi ortodocsi, in 1881, 1883,…. 1900, 1907. La acestia, nu mai putin decat la vestici, invataturile veninoase ale unor fanatici ca asa-numitul “Sfant” Ioan Gura de Aur (numit si Ioan Hrisostom) rodesc intr-un antisemitism psihopat care va insoti intreaga istorie a crestinismului. Ioan Gura de Aur – cat cinism trebuie sa fi avut cei care l-au numit asa! – scrie in Omiliile sale:
“Evreii isi sacrifica copii diavolului; ei sunt mai rai decat lighioanele salbatice. Sinagoga este un bordel, un cuib de ticalosi, un templu dedicat idolatriei, o adunatura de evrei criminali, un loc de intalnire pentru ucigasii lui Cristos, o casa rau-famata, un spatiu al nelegiuirii, o prapastie si un abis al pierzaniei; [... ] Dar sinagoga nu este numai un bordel si un balci; este de asemenea si o viziuina a banditilor si un adapost pentru bestii.”
Curat “Gura de Aur”, sfantul asta…. Pe aceeasi linie de invrajbire si ura, se afla si alti asa-numiti “Sfinti Parinti”, ca de exemplu Sfantul Grigorie de Nisa (Nyssa) care spune despre evrei: “Ucigasi ai Domnului, criminali ai profetilor, dusmani ai Domnului si ponegritori de Dumnezeu, infractori si dusmani ai milei, avocati ai diavolului, fii de serpi veninosi ale caror minti sunt tinute in intuneric, pline de mania feriseilor, un sinedriu al satanei. Criminali si degenerati [... ] dusmani a tot ce este decent si frumos… ei care sunt vinovati de strigatul “Crucificati-L! Pe El, care era Dumnezeu-in-carne-de-om….” Biserica Catolica va indeparta din Liturghia sa, de abia in 1962 rugaciunea facuta la fiecare mesa care spunea: “Ne rugam Domnului nostru sa ia de pe inima perfizilor evrei voalul ca sa poata si ei sa cunoasca pe Isus Cristos”.

Cazul clerului ortodox român este unic insa in intreg estul european in materie de practica rasista, acestia fiind singurii care au detinut sclavi (“robi tzigani”, “robi mânastiresti”) timp de peste 500 de ani, pâna in anii 1844 (Moldova) si 1847 (Tara Româneasca), când numeroasa populatie inrobita bisericii si mânastirilor (existau pe intinsele pamânturi ale manastirilor dinaintea secularizarii efectuate de Domnul Alexandru Ioan Cuza in 1863 – act prin care statul român isi recupereaza un sfert din suprafata tarii!!!! – sate intregi de robi tigani, numite “tiganii”!!!).

Papa l-a numit candva pe Musolini “omul providential”. Partidul “centrist”, in fapt un partid catolic al carui sef era un ierarh catolic, va fi cel care va deschide calea dictaturii naziste, votand alaturi de N.S.D.A.P. pentru suspendarea drepturilor constitutionale, dandu-i lui Hitler prin acest gest necesarele doua treimi in Reichstag.
Apoi pe rabojul bisericii primei jumatati de secol 20, e si “Konkordat-ul”, grabit semnat de catre Biserica Catolica cu Hitler.

Zeci de mii de carti ale invatatilor lumii au fost tinute la “Indexul Cartilor Interzise” instituit in 1560 de catre Biserica Catolica si mentinut pana in 1966 chiar, insa niciodata “Mein Kampf”-ul lui Hitler nu a figurat in aceasta lista. Pe de alta parte, modelul arderii cartilor apare chiar in Biblie in povestirea din Faptele Apostolilor 19:19. “Buna-Traditie” continua si o regasim la imparatul crestin Constantin cel Mare, care dupa Sinodul de la Niceea ordona arderea tuturor cartilor sectei crestine a lui Arie (Arius), ca si mai tarziu la imparatul crestin Teodosie al 2-lea care ordona dupa Sinodul de la Efes arderea tuturor cartilor sectei crestine a lui Nestorie (Nestor). Urmeaza la “gratar” cartile evreilor in timpul lui Torquemada, a musulmanilor dupa recucerirea Spaniei, dar si carti de filozofie in limba araba scrise de Maimonide, dupa care vine marele rug al lui Savonarola, in care pe langa picturi, haine, oglinzi, cosmetice, incapura si multe carti de poezie, printre care toate operele lui Ovidiu ca si Decameronul lui Boccaccio. Urmeaza, natural, nazistii si rugurile lor de carti si oameni…. Arhiepiscopul Groeber, declara dupa “Noaptea de Cristal”: “Nu putem refuza nimanui incercarea de a salva puritatea rasiala si a lua masurile ce se impun.”

Ierarhia Bisericii Catolice va incita la razboi civil cand in 1931 Spania devine republica, iar in 1935 biserica declara ca este de acord cu executiile prizonierilor. Biserica catolica a sustinut regimul marioneta pro-german in Franta ocupata. Biserica Catolica a fost implicata pana peste cap in exterminarile si dislocarile de populatie care au avut loc in Iugoslavia pe timpul dictaturii fasciste a croatului Ante Pavelici.

Nu trebuie uitat nici faptul ca Papa a creat si mentinut timp de secole “Ghetto-ul roman” (in 1555, Papa Paul II creaza “Ghetto-ul” din Roma), un model precursor inainte cu secole al planului de segregare si discriminare nazista, acesta fiind desfiintat doar odata cu ocuparea Romei de catre Armata populara in 1870.